Results for category "Fără categorie"

ANPA si pescuitul comercial!

ANPA refuza sa se implice în problema pescuitului comercial pe Siret.
La doar câteva luni dupa ce au reuşit să bulverseze întreg sectorul pescuitului recreativ, printr-un cadru legislative incoerent şi inaplicabil, care a condus la reducerea semnificativă a numărului de pescari înregistraţi faţă de anii anteriori, ANPA se arată dezinteresată fată de problematica complexa a pescuitului comercial.
Pescuitul comercial – o activitate controversată – a fost mereu un punct de tensiune între pescarii recreativi, interesele privind protecţia mediului şi pescarii comerciali. Având în vedere faptul că în judeţul Bacău, pe lacurile Răcăciuni şi Bereşti s-a practicat în anii anteriori pescuit comercial, modul de desfăşurare este în atenţia şi preocuparea CRE Bacău, în încercarea de a armoniza punctele de vedere divergente.
Referitor la singura solicitare inregistrată pentru avizarea pescuitului comercial pe lacul Beresti, cu o singură barcă şi doi pescari, CRE a raspuns afirmativ, solicitand o serie de conditii pentru a ne asigura ca activitatea nu are impact negativ. Totodata am solicitat o intalalnire comuna intre CRE, pescarii comerciali si reprezentantii APM şi ANPA in data de 03.03.2017. Ca de obice, ANPA nu a raspuns invitatiei aratand un dezinteres total pentru aceasta problema sensibila, in care implicarea ANPA este necesara.
Reamintim ANPA ca in zonele de pescuit comercial unde agentia a autorizat pescuitul comercial, in anul 2016 au fost descoperite plase demonofilament pentru braconaj in lungime totala de peste 40 de kilometri, si zeci de cazuri de braconaj piscicol. Dar avand in vedere raportul de inactivitate al ANPA in ultimii cinci ani, intelegem dezinteresul pentru orice activitate, fie ea de teren, sau de relationare cu factorii interesati in problematica pescuitului.
PS: ANPA, va rugam sa ne instruiţi cum sa procedăm atunci când găsim plasele braconierilor. Exista un număr unde putem suna să vină un inspector ANPA să constate fapta, prejudiciul etc ? sau cum ar trebui sa procedăm, dacă sunteţi amabili. Mulţumim.

Nereguli pe Lacul Galbeni 03.03.2017

Actiunea de monitorizare s-a desfasurat in zona de coada a lacului Galbeni. A fost gasita o plasa mnofilament, lunga de aproximativ 60 metri. In plasa se aflau prinsi cativa carasi, 3 dintre ei mancati de vidra. Deasemenea, pe una din insulele din coada lacului s-au descoprit 11 gramezi de araci pregatiti pentru a fi trecuti cu barca peste Siret, catre Tamasi.

Din nou ANPA

In timp ce pescuitul recreativ e pe uscat, ANPA se spală pe mâini şi pasează responsabilitatea în scandalul pe care l-a generat pentru a reface abuziv monopolul AJVPS-urilor. Astfel, prin decizia nr. 54/24.02.17 zice că:
IN ANUL 2017 PESCUITUL RECREATIV SE PRACTICĂ IN BAZA PERMISELOR EMISE IN 2016 (adică gratis, dar nu clarifică ce se întâmplă cu cei care nu au avut permis în 2016), CU EXCEPȚIA DELTEI ŞI A ZONELOR DE PESCUIT CONTRACTATE DE ASOCIAȚII DE PESCARI RECREATIVI (?!?)
şi mai zice si că:
PENTRU ZONELE DE PESCUIT RECREATIV CONTRACTATE DE ASOCIAŢII SUNT VALABILE PERMISELE ELIBERATE IN 2016 INSOŢITE DE CARNETUL DE MEMBRU AL ASOCIAŢIEI RESPECTIVE . (nr. Atenţie – nu se solicit cotizaţie pe anul 2017, ci doar carnet de membru.)
Păi mai pe la începutul anului ANPA a publicat pe site-ul propriu un cârnaţ de vreo 50 de asociaţii şi nişte contracte şi a zis aşa: conform legii, pescuitul e liber, fără taxă. Dar dacă vreţi să pescuiţi e musai să cotizaţi la tovarăşii din listă. Poate că unele contracte sunt valabile, dar unele contracte încheiate prin anii ’80 cu diferite întreprinderi care nu erau proprietare pe fondul piscicol sunt aberante, sau cine ştie ce situaţii mai sunt prin contrăcţelele astea încheiate pe sub mână şi ascunse prin sertate. Deci practic ANPA a indus pescarii în eroare, cu bună ştiinţă, iar aceştia au cotizat aducând foloase materiale fără ca respectivele asociaţii să aibă dreptul de a încasa bani.
In 2017 sumele au fost plătite de către pescari şi încasate de către unele asociaţii în urma unui anunţ şi a unei liste dubioase de asociații publicată de ANPA pe site-ul propriu.
Când a văzut că treaba nu e bună şi că multe din asociațiile din listă nu au contracte care să se încadreze în prevederile legale, ANPA a şters anunţurile, dar a rămas cu problema. Aşa că după câteva zile de meditaţii, prin decizia de mai sus, a zis ca pescuitul e liber şi că “ cine are contract valabil, să caute pescarii la carnete de membru”, fără a publica, aşa cum ar fi corect, lista contractelor valabile.
Adică ANPA se spală pe mâini. Cine încasează bani în baza vreunui contract fantezist din cuaternat, e responsabil de acţiunile lui. Dar nici nu elucidează situaţia, menţionând clar cine are dreptul acesta. In aceste condiţii diverse asociaţii vor profita şi vor încasa banii pescarilor care vor să fie în regulă şi să pescuiască liniştiţi, fără să se uite peste umăr ce controale vin. Şi nici nu ştie nimeni ce destinație au aceste sume, bineînțeles altă destinație decât plata paznicilor de vânătoare.
Deci, dragă ANPA:
– care este lista beneficiarilor contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ ?
– este sau nu necesar ca pescarii să achite o sumă pentru a pescui ? Şi cui trebuie achitată această sumă? Şi de ce, că legea nr.1/2017 zice că NU.
– fără fonduri mişcă cineva ceva în domeniul promovării pescuitului recreativ şi protejării fondului piscicol național, că de aştia ca la CRE Bacău nu găsiţi mulţi ?
– până lămuriţi cele de mai sus, ce se întâmplă pe ape? Braconajul e zilnic, generalizat, agresiv. Mulţi pescari nu respect nici o regulă. Populările lipsesc. Curătenie, educaţie ioc. Promovarea eticii pescuitului e o fantezie. Iar munca asociațiilor care au gestionat zone de pescuit în perioada 2011 – 2016 se duce de râpă.

Fac curat dom’le

O patrula CRE aflata in zona lacului Garleni a descoperit un angajat de la baraj facand „curatenie” pe taluzul digului de la canalul de aductiune, printr-o metoda inedita – incendiere. Omul s-a aratat foarte surprins de observatia ca fapta ar fi ilegala si ca focul se poate extinde. S-a retras contrariat pe baraj. Voluntarii CRE au intervenit si au supravegheat flacara, parasind zona doar dupa ce nu au mai putut fi observate focare de incendiu.

Deseuri de alt fel.

Desi suntem obisnuiti cu deseuri aruncate de aiurea pe malul apei, tocmai am intalnit un caz care ne-a frapat. Pe malul canalului care face legatura intre lacurile Lilieci si Bacau, in cartierul Gheraiesti, am descoperit trei gramezi mari cu peste 100 de saci cu fecale de caine, ceva paie si saci de mancare pentru caini. Am sesizat politia locala si garda de mediu cu privire la cele constatate si asteptam sa vedem daca cei care arunca sute de kilograme de rahat de caine pe malul Bistritei pot fi identificati si sanctionati.

Braconaj pe lacul Beresti 18.02.2017

Actiune de monitorizare desfasurata alaturi de jandarmii de la IJJ Bacau, pe lacul Beresti. S-au gasit si scos 12 plase monofilament, in lungime totala de aproximativ 800 metri.

Totusi, noi cum pescuim?

ANPA a sters de pe site-ul web propunerea de ordin privind pescuitul sportiv, precum si acea lista arbitrara cu AJVPS-uri care erau singurele unse de Dumnezeul vanatorii sa incaseze cati bani vroiau dumnealor de la pescari.
ANPA a publicat urmatorul anunt:
„Până la emiterea de către Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultura a permiselor de pescuit recreativ pentru anul 2017, pescuitul recreativ in habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării, se va desfășura pe baza permiselor de pescuit recreativ care au avut valabilitate in anul 2016.”
Anuntul nu e lamuritor pentru viitorul pescuitului in Romania, si nici pentru un cei care n-au avut permis anul trecut si doresc sa isi faca anul asta, dar cu putina rabdare speram sa se faca lumina.
Raman doua intrebari:
1. ce forte oculte au pus capat circului cu incasari de bani in baza unor contracte din ’83 toamna ?
2. pescarii care au cotizat de voie de nevoie la paznicii de vanatoare, ce fac acum ?

ANPA : „Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic !”

In urma observaţiilor formulate de numeroase asociaţii de pescuit recreativ, ANPA propune o nouă variantă de proiect de ordin pentru practicarea pescuitului recreativ şi pentru atribuirea zonelor de pescuit recreativ. Faţă de noua propunere a ANPA, reţinem următoarele aspecte:

1.       “Documentațiile depuse de solicitanți pentru încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, vor cuprinde obligatoriu planul de management pentru exploatarea durabilă prin pescuit recreativ a resursei acvatice vii pentru zonele de pescuit recreativ solicitate.”

Referitor la ZONELE DE PESCUIT:

Grila de evaluare propusă punctează asociaţia, fără să se facă o corelaţie cu caracteristicile zonei de pescuit.

Sa presupunem că asociaţia A dispune de resurse (pază/maşini/active etc) şi întruneşte 80 de puncte, iar asociaţia B are resurse mai modeste şi întruneşte 70 de puncte. Dar asociaţia A solicit încredinţarea a 6 zone de pescuit, în timp ce asociaţia B solicită doar 2 zone. Conform sistemului de evaluare propus, asociaţia A va câştiga toate zonele de pescuit, deşi este posibil ca resursele asociaţiei A raportate la 6 zone să fie mai dispersate decât resursele asociaţiei B raportată la doar 2 zone de pescuit.

2. „Beneficiarii contractelor pentru utilizarea resurselor acvatice vii în scop recreativ au obligația să achite Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură o sumă egală cu 25% atât din valoarea cotizațiilor anuale încasate statutar pentru pescuitul recreativ corespunzător numărului de membri pescari recreativi ai asociației, cât și din tarifele de acces stabilite de fiecare asociație prin regulamentul propriu de desfășurare a activității de pescuit recreativ”

Referitor la COTIZAŢII ANUALE ŞI TAXE DE ACCES

Spre deosebire de sesiunea de atribuire derulată de ANPA în anul 2011, când se acordau punctaje diferite raportat la taxele de acces, grila propusă prin noul ordin nu face referire la nivelul taxei. Asociaţiile de pescuit vor impune arbitrar cotizaţii mari şi taxe de acces (pentru pescarii neafiliaţi sau cei care vor să pescuiască în zona altei asociaţii) şi mai mari. CRE Bacău consideră că prin evaluarea acestui criteriu se va genera concurenţă, astfel încât taxele perecepute pescarilor vor fi mai mici.

3 „Numărul mediu de membri pescari înregistraţi în documentele asociației

– până la 1.000 ( în această categorie se includ „start-up-urile”) – 10  puncte

– de la 1.001 la 3.000 – 15 puncte

– de la 3.001 la 5.000 – 20 puncte

 – mai mult de 5.000 – 25 puncte”

Referitor la “START-UP-URI”

                Deşi se acordă 10 puncte din oficiu pentru asociaţiile nou înfiinţate, sunt multe neclarităţi cu privire la modul în care sunt acestea încurajate, pentru ca restul criteriilor ii descalifica din oficiu.  Este din nou evident că evaluarea trebuie făcută raportat la zona de pescuit. O asociaţie nouă, mică, are şanse reduse de a prelua o zonă, chiar dacă optează pentru o singură zonă de pescuit, spre deosebire de o asociaţie mai mare care solicită atribuirea pentru toate zonele din judeţ.

4. „Capitolul 2: Scurt istoric a activităţii din ultimii ani ai asociaţiei de pescuit recreativ în zona/zonele de pescuit solicitate (se exceptează asociațiile de pescuit recreativ înființate în anul solicitării „start-up-urile”); 2.1.Evoluţia resurselor acvatice vii, pe specii; 2.2. Investiții realizate în domeniul pescuitului recreativ; 2.2. Activităţi de înbunătăţire a condițiilor de mediu, de pază și control efectuate în scopul protecției resursei acvatice vii ; 2.3. Unități de acvacultură înregistrate în RUA destinate producerii și creșterii peștelui și pescuitului recreativ; 2.3. Populările cu puiet de peşte efectuate ( cantități anuale și pe specii, larve, puiet predezvoltat, cuiburi embrionate); 2.4. Evoluţia numărului de pescari recreativi ai asociației pe ultimii ani; 2.5. Acțiuni realizate de educare a pescarilor recreativi pentru protecţia resurselor acvatice vii şi a mediului acvatic.”

 II.2 Capitolul 2 max.5 puncte 5

Referitor la EVALUAREA ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIEI DIN ULTIMII ANI:

Se pare că pentru ANPA cel mai puţin contează ce au făcut asociaţiile care solicit zone de pescuit în ultimii 5 ani, deşi acest criteriu ar trebui să aibă o importanţă covârşitoare. Toate cele 5 criterii mai sus enunţate sunt evaluate cu doar 5 (cinci) puncte din 100. CRE Bacău consideră că activitatea desfăşurată în ultimii ani este o oglindă şi un indicator despre ce va face asociaţia solicitantă pentru pescari şi terbuie punctată ca atare.

5. „Valoarea activelor:

–          mai mici de 500.000 lei max. 5 puncte

–          între 500.000 – 1.000.000 lei max. 10 puncte

–          peste 1.000.000 lei max. 20 puncte”

Referitor la VALOAREA ACTIVELOR

In continuare ANPA favorizează AJVPS-urile printr-un criteriu lipsit de relevanţă, în condiţiile în care atât activele cât şi resursele tehnice sunt destinate gestionării fondurilor de vânătoare.

                In concluzie ANPA a primit să se revizuiască proiectul de ordin, dar să nu se schimbe nimic, în condiţiile în care ideea de la care s-a plecat, aceea de a favoriza AJVPS-urile, rămâne valabilă. Pentru un viitor al pescuitului recreativ  aşa cum vedem după graniţa de vest a României, este necesar să fie încurajate asociaţiile noi, asociaţiile mici, şi să existe zone de pescuit raportate la capacitatea lor, unde acestea să-şi poată desfăşura activitatea. Este necesar să se ţină cont de rezultatele asociaţiilor înregistrate până în prezent (populări, educaţie, curăţenie, promovare, pază etc.) şi să fie punctuate adecvat.  Este necesară o corelare clară între numărul de zone de pescuit solicitate şi capacitatea solicitantului ( de ex. pentru fiecare zonă de pescuit solicitată suplimentar să se aplice un coeficient de reducere a punctajului asociaţiei). Este necesar şi ca zonele de pescuit să fie corect desemnate, având în vedere corpurile de apă şi posibilitatea migraţiei, precum şi dimensiuni relative egale.

Şi este necesar să se şteargă din mintea şi intenţiile celor de la Ministerul Agriculturii şi ANPA să favorizeze AJVPS-urile cu orice preţ, pentru a putea propune cea mai bună soluţie pentru viitorul pescuitului recreativ.

Defrişări în coada lacului Bacău.

Nu mai puţin de 43 de nuci dar şi zeci de alţi arbori şi arbuşti specifici zonei de luncă au fost tăiaţi pentru lemn de foc în coada lacului Bacău, în perimetrul sitului Natura 2000 “Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”. Incepând cu anul 2006, de când CRE Bacău exercită custodia acestei zone protejate, nu ne-am confruntat niciodată cu astfel de tăieri masive.

CRE Bacău a depus plângere la Secţia 2 Poliţie, astfel incât poliţia şi reprezentanţi ai Ocolului SIlvic au evaluat paguba şi vor încerca să descopere vinovaţii, deşi nu s-au arătat foarte încântaţi de sesizarea primită.
După părerea pădurarului, raportat la numărul de arbori tăiaţi, drujbarii au avut de lucru o zi întreagă. Curios este faptul că nimeni nu a auzit sau nu a văzut cele întâmplate, deşi la doar câţiva metri, peste dig, este situat un post de pază al Protecţiei CIvile.
Chiar dacă vor fi prinşi, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut, de cele mai multe ori astfel de fapte sunt trecute cu vederea de organele în drept, fiind considerate “mărunte”. La fel ca în cazul braconajului piscicol, cei vinovaţi revin mereu la vechile îndeletniciri.
Chiar dacă valoarea economică nu este impresionantă pentru autorităţi, considerăm că dispariţia a zeci de arbori tineri din zona de luncă este o mare pierdere, cu atât mai mult cu cât vorbim de o arie naturală protejată.
Oraşul Bacău este unul din puţinele oraşe care se bucură de o arie natural protejată de importanţă europeană pe raza sa, zona fiind apreciată de iubitorii de natură, ciclism, fotografie, sporturi nautice sau pescuit.
http://www.deferlari.ro/2017/01/bacaul-fotogenic.html

D’ALE PESCARILOR

In urma cu doua saptamani malul stang al lacului Bacau, in zona cartierului Serbanesti, a fost curatat in cadrul unei actiuni de voluntariat. La activitate au participat 70 de voluntari de la mai multe organizatii neguvernamentale si licee din oras, s-au plantat 100 de arbori si s-a strans o remorca de gunoaie. Pescarii veniti aici in ultimele doua saptamani au reusit sa redea zonei aspectul cu care ei, pescarii, sunt obisnuiti. Oare ce avem noi cu bietii oameni de-i obligam sa pescuiasca pe ape curate si sa respecte cateva reguli simple ?!! Ei vor doar sa manance o samanta, sa bea o bere, sa puna cinci pestisori cu capul in jos intr-un bidon taiat, sa lase pungi, pachete de tigari, ambalaje etc pe malul apei. Totul e ok pana ii intrebi de curatenie. Raspunsul implacabil: „Da’ pi aia cari baga plasi nu-i videti ??!”.:

PS – Nu generalizam. Sunt pescari pentru care etica pescuitului inca exista. Si sunt pescari care atunci cand intalnesc plase fac ceea ce trebuie. Duminica niste pescari care pescuiau la Insula de Agrement au gasit si au scos din apa o plasa monofilament.