Yearly archives "2012"

138 Articles

DEZBATERE PRIVIND VOLUNTARIATUL

CRE

DSC_8230

Pe 26 aprilie la Palatul Administrativ, Institutia Prefectului a organizat o intalnire de lucru cu reprezentantii ONG-urilor privind serbarea Saptamanii Nationale a Voluntariatului. Voluntari si coordonatori din cadrul asociatiilor si fundatiilor din Bacau s-au intalnit pentru a planifica o serie de activitati de vor fi derulate in intervalul 14 – 20 mai 2012.
Anul acesta se organizeaza a XI-a editie a evenimentului, un eveniment national anual menit sa mobilizeze cat mai multe organizatii si voluntarii pe care acestia ii implica, pentru a sarbatori impreuna voluntariatul, pentru a atrage sprijinul comunitatii pentru acesta si pentru a recunoaste public activitatea voluntarilor.

MALUL SIRETULUI

CRE

DSC_7712

Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică
Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică.
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur
Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur.

Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde
Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.

Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprintioară,
Când sălbaticele rațe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.

Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale
Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.
Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopârlă de smarald
Cată țintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.

de Vasile Alecsandri

DSC_7707

Malul Siretului – aprilie 2012 – deseuri abandonate pe maluri, furt de balast, inclusiv pentru lucrari „edilitare” de ultima ora in comunele riverane, deversari menajere si industriale, restrangerea zonelor de lunca prin distrugerea vegetatiei, braconaj, etc.

DSC_7708

PESCARII CONTRIBUIE LA REFACEREA LACULUI BACAU

CRE

DSC_7948

Fiind in perioada de prohibitie (15 aprilie – 13 iunie inclusiv), pescarii sportivi cauta baltile private, acolo unde se pot relaxa pentru cateva ore practicand sportul preferat. Membri si prieteni ai CRE Bacau au fost duminica pe iazul Horgesti, una dintre acumularile cele mai accesibile bacauanilor in aceasta perioada. In functie de priceperea si norocul fiecaruia, pescarii au prins zeci de kilograme de cars de aproximativ 250 g/bucata.

DSC_7961

In baltile private se pot prinde cantitati mari de peste, in special caras, adunandu-se in juvelnic mai multe kilograme de peste, de multe ori cantitatea depasind „obligatiile” casnice ale unui pescar.
12 pescari din cei prezenti duminica la Horgesti au renuntat la o parte din pestele prins, strangandu-se astfel aproximativ 50 de kilograme de caras, care a fost colectat intr-un recipient cu apa. Unii pescari au „donat” cantitati de peste 5 kilograme de peste (Zaharia Mihai, Ondu Daniel, Lupu Sorin, Popescu Madalin etc).

DSC_7933

Pestii prinsi la Horgesti au fost transportati in coada lacului Bacau, unde au fost eliberati, spre surpinderea celor prezenti in zona la iarba verde. Astfel pe lac au ajuns inca 200 de exemplare de caras, care se vor reproduce in aceasta primavara si vor contribui la refacerea fondului piscicol natural.

DSC_7983

CORCODEL MARE PE LACUL BACAU

CRE

DSC_7674

Bacauanii aflati in plimbare pe malul lacului Bacau pot distinge cu usurinta, printre sutele de pasari salbatice, cateva exemplare de corcodel mare (Podiceps cristatus). Cel putin 4 perechi s-au cantonat in zona din coada lacului din apropierea pietei de gross, unde au inceput sa construiasca cuiburi plutitoare, unde in urmatoarele saptamani vor depune 3-4 oua.
Pasarile au fost observate si fotografiate si de catre alti pasionati de natura, imagini interesante fiind si in albumul realizat de Razvan Bibire, dedicat faunei de pe lacul Bacau.
Corcodelul mare este foarte usor de determinat, o pasare eleganta, corpul este cafeniu deschis pe spate si albicios pe burta si gat, guler de pene portocaliu-roscate, cioc roz, fata alba si crestetul negru. Hrana corcodelului mare este formata in principal din pestisori dar mai culege si larve acvatice sau moluste.
Puii de corcodel sunt acoperiti cu un puf des, gri cu dungi inchise si o pata rosie pe cap. La numai cateva ore de la iesirea din oua inoata si se scufunda foarte bine si isi insotesc parintii in cautarea hranei. Acestia vor oferi un spectacol inedit, obisnuind ca dupa scufundari sa se urce pe spatele parintilor pentru a se incalzi.
SURSA INFO.

PESCUIT DE SARBATORI

CRE

20120416_155647

La inceputul prohibitiei am avut parte de prima partida de pescuit din 2012, pe balta Lates (situata pe DN dintre Roman si Piatra Neamt – taxa 25 lei/zi). Am prins la varga o puzderie de carasi, cu greutati intre 50 si 350 de grame, dintre care am selectat vreo 10 bucati in scopuri culinare. Peste 100 de carasi plini de icre au facut o plimbare de 70 de kilometri, ajungand de la Lates intr-o baltuta din coada lacului Bacau, unde in urmatoarele saptamani se vor reproduce.

20120416_155802

Si in baltile cu taxa, ca si in bazinele piscicole naturale, de multe ori se prind pesti la dimensiuni mici. Decat sa fie omorati inutil, dati la pisici sau pur si simplu lasati pe mal, acesti pesti pot fi eliberati in balta in care s-a pescuit, sau in cazul de fata intr-o balta naturala. Fara sa aiba un impact semnificativ in refacerea fondului piscicol natura, o astfel de atitudine poate contribui partial la refacerea apelor publice. Raul Ebro din Spania, cunoscut si cautat de catre pescarii din intreaga Europa pentru exemplarele capitale de somn, a fost populat in urma cu zeci de ani cu cateva exemplare de somn aduse din Germania, care s-au inmultit ajungand specia dominanta. Si pe lacul Bacau pescarii obisnuiesc sa aduca pesti prinsi in alte balti. Aici VIDEO cu o astfel de actiune de populare cu cateva zeci de exemplare de puiet de crap.

20120416_155816

PROHIBITIA 2012

CRE

DSC_7319

Incepand cu 15 aprilie pana pe 13 iunie inclusiv este instituita prohibitia la pescuit in habitatele piscicole naturale, din apele colinare si de ses. Conform ordinului comun privind prohibitia, in aceasta perioada este permis doar pescuitul stiucii cu naluci artificiale. Ca element de noutate, ordinul din 2012 mentioneaza obligativitatea eliberarii stiucilor prinse.
Nerespectarea prohibitiei se sanctioneaza cu amenda contraventionala cuprinsa intre 300 si 600 de lei.

BRACONAJ LA CLEJA

CRE

DSC_7678

Si cele mai mici ochiuri de apa sunt tinta braconierilor. In timpul unei patrule auto in zona Galbeni-Racaciuni a fost descoperita o plasa de ata cu lungimea de aprozimativ 50 de metri intinsa in baltile din afara digului, pe raza comunei Cleja. In plasa erau cateva kilograme de babusca si biban. Pestii au fost eliberati.

DSC_7679

CRE DA STARTUL ACTIVITATILOR SPECIFICE SEZONULUI CALD

CRE

DSC_7560

CRE a inceput activitatile specifice sezonului cald in perimetrul ariei naturale protejate. Incalzirea vremii permite derularea lucrarilor curente pentru realizarea de marcaje, amplasarea panourilor de informare, salubrizari, plantari etc. Tinerii voluntari de la CRE, elevi in liceele bacauane, sustin activitatea CRE si se implica in realizarea lucrarilor de intretinere in perimetrul ariei naturale protejate.

MII DE EXEMPLARE DE PUIET DE CRAP DISTRUSE LA GALBENI

CRE

DSC_7335

Sambata CRE a desfasurat o actiune pe lacul Racaciuni, ocazie cu care au fost descoperite plase de tip monofilament cu o lungime totala de peste 800 de metri, si au fost eliberate aproximativ 30 de kilograme de peste (video si info in articolul anterior). Actiunea s-a sfarsit in gura canalului de la Galbeni unde pescuiau aproximativ 15 pescari. Unii dintre ei nu detineau permise de pescuit ANPA si cei mai multi aveau in juvelnice, galeti si alte recipiente peste 100 de exemplare de crap la 40-50 g/bucata – puiet de crap cu varsta mai mica de un an. Unii din pescari au declarat foarte senin ca a doua zi sunt Floriile si vor sa manance peste.
In 800 m de plase au fost descoperiti 4 crapi cu greutatea de aprox. 300g/buc. care au fost eliberati, in timp ce pescarii au retinut peste 100 de exemplare de crap la 40g/buc. Este rezonabila constatarea ca impactul pe care pescuitul cu varga il are asupra fondului piscicol poate fi uneori mai mare decat impactul pescuitului cu plasele si intotdeauna cele doua se vor cumula, conducand la saracirea fondului piscicol.
Efortul de a explica pescarilor cu varga impactul dezastruos pe care il are retinerea pestilor sub dimensiuni se loveste de cele mai multe ori de reactii violente si justificari care fac intotdeauna referire la braconieri. Este important ca pescarii sa respecte reglementarile in vigoare (permise/dimensiuni minime pentru retinerea pestelui/perioada de prohibitie) pentru a permite organelor de control sa concentreze activitatea mai mult pe combaterea braconajului si astfel sa contribuie la protejarea fondului piscicol, care nu este un sac fara fund din care sa se poata lua la nesfarsit.
Activitatile de populare cu puiet de peste sunt ineficiente in fata comportamentului pescarilor care nu dau sansa pestilor sa creasca si sa se reproduca, numai in toamna anului 2011 si primavara 2012, pe canal la Galbeni pierzandu-se tone de puiet de crap.
Conform legii crapul poate fi retinut dupa dimensiunea de 35 cm – dimensiune la care reuseste sa se reproduca, astfel incat locul pestelui prins sa fie luat de cel putin alt exemplar. Nerespectarea dimensiunii minime pentru retinerea pestelui constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 300 – 600 lei.

DSC_7336

ZECI DE KILOGRAME DE PLATICA IN PLASE PE RACACIUNI

CRE

Sambata 7 aprilie CRE Bacau a derulat o actiune de monitorizare pe luciul Lacului Racaciuni, zona inclusa in situl Natura 2000 „Lacurile de acumulare Buhusi – Bacau – Beresti”. In urma actiunii inceputa in zorii zilei au fost descoperite plase de tip monofilament cu o lungime totala de peste 800 de metri, din care au fost eliberate aproximativ 30 de kilograme de peste, in special platica. In zona localitatii Racatau este evidenta lipsa de respect pentu natura a locuitori, malurile fiind pline de deseuri pe o distanta de mai bine de un kilometru, aspect ce va fi sesizat autoritatii locale, garzii de mediu si inspectie apelor.